marți, 22 mai 2018

Operatiunea Geoagiu – Muntii Apuseni: Cheile Madei, pe creasta, pana la Varful Dosu




Traseu:
*Satul Mada – creasta Cheilor Madei – Vârful Dosu – satul Mada
 

Energizaţi după o repriză de gulaş şi una de somn în aşternuturi calde, o luăm din loc pentru prima drumeţie montană din Operaţiunea Geoagiu.
Eu am în plus în bagaj un apus la înălţime!

Facem rapid joncţiunea cu Tibi, Iudit, Călin şi Lucia şi batem palma pentru prima oară cu Mircea şi Cristina din Piteşti.
Străbatem 12 kilometri cu maşina din Geoagiu-Băi în satul Mada, ambele de pe teritoriul judeţului Hunedoara. Drumul Judeţean 705 este în cea mai mare parte asfaltat.

marți, 1 mai 2018

Operatiunea Geoagiu Bai – Mica aventura de seara cu apus si distractie cu gulas (ce sa vezi in Geoagiu)





Mica aventură începe înainte binişor de Geoagiu, pe Valea Oltului, unde un tir s-a instalat de-a latul şoselei.
Nimeni să ne semnalizeze – „pe aici nu se trece!”; ba se trece, ca să iasă cu haos, că e mai mişto aşa. Tirurile încearcă să întoarcă şi ocupă carosabilul, ele şi celelalte maşini circulă nestânjenite înspre „accident”. Cum ziceam, nimeni nu opreşte nimic, nu e semn de nicio autoritate, că doar nu e treaba lor.
Funcţionează telefonul fără fir – aşa aflăm care-i treaba.
La benzinărie, Mery îl reperează pe Dan Bittman. Nu sărim la gâtul lui , îl lăsăm să-şi vadă de drum. Ceea ce ne dorim şi nouă.

joi, 12 aprilie 2018

Hotelul de gheata numarul 13 de la Balea Lac (cu muzica)

  

Cum staţi cu frigul? Vă e dor de -10 grade?
Nici mie. Doar de Bâlea Lac şi al său Hotel de gheaţă.
Din care hotel nu am gustat decât nişte camere zise muzicale. Fără biserică (biserica de gheaţă, of course!) şi igluuri, că ne-am cam grăbit cu vacanţa iernatică – în combinaţie cu Sibiul. Nici măcar o bucăţică de fundaţie de biserică şi/sau igluuri n-am distins.
...Dacă grăbit se poate numi finalul de decembrie – oricum, Hotelul de gheaţă de la Bâlea a fost inaugurat fix cu o săptămână înainte să-l acaparăm noi. Şi alţii ca noi.

sâmbătă, 17 martie 2018

Pe Valea Prahovei, la castele: Cantacuzino Busteni




 
Cum e să te plimbi pe Valea Prahovei şi să mergi doar LA munte, nu PE munte?
La mine, cu mâncărimi infinite în tălpi.
De la începutul anului mă lupt cu o bubă de călcâi, şi până acum a câştigat ea. Detaşat. Aşa că mă mişc pe asfalt ca melcul beat.

Dar nici poalele munţilor nu-s de lăsat deoparte, mai ales într-o zi în care soarele-şi coboară razele dulci.
Aşa că am săltat rucsacul şi am lăsat paşii să cutreiere prin castelele de pe Valea Prahovei.

Am călcat după mai bine de 20 de ani la şi în Castelul Peleş al Sinaiei, iar check in-ul următor l-am dat la Cantacuzino-ul de Buşteni.

vineri, 9 martie 2018

Agassi, omul imperfect care ura tenisul





Editura: Publica
Anul apariţiei: 2011
Titlul original: Open: An Autobiography (cartea a apărut pentru prima dată în SUA, în 2009)


I-am tot dat târcoale nişte luni.
Am amânat lectura, din motive şi motive.
Voiam să o cuprind în Perfecţiunea ei. Să-mi induc starea Perfectă.
Ştiam că va fi cartea Perfectă. Sau cel puţin se va apropia de ideal.

Nu degeaba Open-ului lui Andre Agassi i s-a spus cea mai bună carte de sport (şi nu numai) din toate timpurile.
O carte atipică. O autobiografie inedită.
Un bestseller.